Astazi, veverita care si-a facut de curand cuib intr-unul din copacii din spatele casei a primit un nume. O cheama Coa. Numele i l-a dat Liviu, care a si venit cu propunerea sa o botezam.
Am vazut ca e ea si nu alta atunci cand a coborat din pomul ei si a venit sa ia un sambure din locul de langa usa unde lasam special mancare pentru veverite. A luat mancarea, a urcat intr-un alt copac din fata geamului pe care ne uitam, s-a oprit pe o creanga si a ramas acolo pana a reusit sa sparga samburele (unul ca de migdala, dar mai mare si mai dur, cu un miez uleios).
Stam in week-end si cate jumatate de zi sa ne uitam pe geam la veveritele din paduricea de langa casa. Mai ales daca afara e soare sau ninge, cand privelistea e cea mai relaxanta. Ferestrele mari de la dormitor, cat jumatate din peretele exterior, mai pun si ele sare si piper peste placerea noastra de week-end de a petrece timpul lenevind intinsi in pat, cu ochii pe geam.
Revenind la vecina veverita, cat a stat pe creanga, cu codita pe spinare, parca spre a se inveli, am observat ca avea o coada mai mica decat a celorlalte veverite care vin prin curte. De la marimea cozii a pornit si Liviu rationamentul cand a facut prima propunere de nume, Coada Mica. Cu sonoritati indiene, pentru ca si noi am venit cu casa peste padurea ei, ca toti europenii veniti aici peste triburile indigene de pe continentul american. Cea de-a doua propunere, tot de la Liviu, Coa, parea mai inspirata si am hotarat impreuna sa o pastram.
Dupa ce numele fusese ca batut in cuie, Liviu a realizat insa si o parte goala a paharului: nu vom putea niciodata sa spunem, in limitele decentei admise de limba romana, unde este veverita. Cum sa spui: “Coa e pe gramada aia de lemne”?!
Am inteles ca e o veverita de limba engleza. banuiesc ca nu va fi jenata de numele ei. si de cate ori Coa e intr-un loc spui ca “se afla” si ai salvat si decenta.
E o veverita de limba engleza americana, deci cel mai probabil e ca nu se va jena de nimic, niciodata
E clar eficient sa salvezi decenta in formula propusa de tine. Dar tot va ramane, pentru doi romani care o vad mereu pe veverita si vorbesc despre ea, nostalgia “e”-ului romanesc simplu, direct si sugestiv, dar de evitat pentru ca rastalmaceste in mod indecent numele micului animal de peste mari si tari …
[...] ca e copilul lui Coa, veverita cu coada ciudata botezata de Liviu care are cuib intr-un copac la cativa metri de casa. [...]
[...] 27, 2008 de Cristina Coa e veverita care locuieste la cativa pomi distanta de noi si care cauta mancare prin paduricea din [...]
[...] stii cum e … doina stiu, doina doinesc. Daca in anul in care am stat acasa doina mea era cu veveritele din curte, cu Jupiter – cateaua vecinului, cu iesiri la magazine si tornade – respectiv ce se intampla in [...]
[...] 21, 2009 de Cristina Veveritia Coa este in continuare in vizor pentru a fi transformata in animal de casa. Intre timp a inceput sa [...]